Sirenele Insulei Belina

Actualul președinte al României, fostul președinte, al doilea om în stat și următorul, ministrul Justiţiei, șefa DNA, intelectuali și jurnaliști, „societatea civilă” – numai lume bună – s-au înghesuit,în extrasezon, pe mica și exotica insulă Belina.    

Urzeala tronurilor –varianta dâmboviţeană

Uitaţi de Insula Șerpilor! Uitaţi de Ada Kaleh! Uitaţi de Sacalin! În geografia simbolică a naţiunii, din mâlurile Dunării, a apărut, cât o boabă de piper, un prund nou. Și pe acest pământ sacru se duce acum lupta epică dintre Justiţie și Penali sau dintre Aleși și Poliţia Politică, depinde dacă vântul face trestiile să șoptească dinspre Dreapta sau dinspre Stânga… E mai ceva ca-n Urzeala tronurilor!

Cum s-a ajuns aici?Activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, condusă de procurorul-șef Laura Codruţa Kovesi, a fost, în ultima perioadă, puternic umbrită de stenogramele halucinante care dezvăluie mentalitatea și practicile unor membri ai instituţiei.

Oricât de șocante sunt afirmaţiile procurorului Mircea Negulescu (supranumit Portocală alias Zdreanţă), cel care și-a găsit desfătarea în „paraditul la cetăţeni”, mai năucitoare este înregistrarea din biroul procurorului Gheorghe Stan, inspector-șef adjunct al Inspecţiei Judiciare.

Potrivit acesteia, Laura Codruţa Kovesi nu s-ar fi sfiit să facă presiuni asupra uneia dintre inspectoarele trimise în control la DNA, în urma solicitării ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.

În acest context, a fost aruncat pe piaţă dosarul „Belina”. Acesta îl vizează pe vicepremierul Sevil Shhaideh și pe ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Rovana Plumb, doi pioni ai lui Liviu Dragnea, liderul PSD. Potrivit procurorilor anticorupţie, cazul vizează trecerea ilegală, prin intermediul unor hotărâri de Guvern măsluite, a unei părţi din Insula Belina și Braţul Pavel în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, care ulterior le-a închiriat unei societăţi comerciale (întâmplător, Tel Drum, despre care presa a speculat că ar fi controlată informal de către Dragnea).

Simplă coincidenţă sau operaţiune de misdirection? N-ar fi prima dată când un subiect e camuflat prin distragerea atenţiei opiniei publice. Fapt este că, în urma comunicatului DNA, sirenele ambelor tabere au început să acapareze, cântând fals, tot spaţiul public, într-un imens tămbălău.

Beţia puterii și beţia de cuvinte

În România, inșii ajunși în poziţii înalte sunt oricum atinși de ameţeala  puterii. Cu atât mai ușor le este să cadă pradă patimei despre care Titu Maioresc, spunea că este „privilegiul exclusiv al omului, în ciuda celorlalte animale”, adică „beţia de cuvinte”.

Imediat după mutarea de șah a DNA, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a acuzat că aceasta este nici mai mult nici mai puţin decât o tentativă de lovitură de stat. La rândul său, Dragnea s-a lamentat că acţiunea reprezintă un atac violent la adresa puterii executive, miza fiind distrugerea PSD și a coaliţiei.

Doar Tudorel Toader a părut ceva mai decent și a susţinut că legalitatea unei hotărâri de guvern este verificată de judecătorul specializat în contencios administrativ, iar nu de către procuror.

Ar fi, prin urmare, vorba despre un simplu conflict de natură instituţională, care urmează să fie descurcat de către Curtea Constituţională, în urma anunţatei sesizări a Cabinetului Tudose. Să recunoaștem că între un conflict instituţional și o lovitură de stat este, totuși, o diferenţă.

Nici în cealaltă grupare, actorii nu au fost mai atenţi la replicile lor. Astfel, Kovesi s-a grăbit să-l pârască pe Toader Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât părerile acestuia ar afecta independenţa sistemului judiciar. În aceeași logică, ar trebui să repete gestul și în ipoteza în care Guvernul ar sesiza CCR.

Și președintele Klaus Iohannis l-a urecheat pe Toader, ca și pe politicienii care atacă Justiţia și procurorii, și a cerut o implicare civică maximă. În opinia sa, cetăţenii onești au datoria să-și spună punctul de vedere (fără să protesteze neapărat în stradă) despre „penali”, dar nu și despre problemele DNA, deoarece, nu-i așa, Departamentul este perfect.

Războiul îngerilor căzuţi

În timp ce Dosarul „Belina” agită apele politicii autohtone, fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, a depus la DNA un denunţ terifiant. El a acuzat, cu lux de amănunte, compania americană Microsoft, dar și pe fostul președinte Traian Băsescu, de constituire de grup infracţional organizat. Sandu i-a pomenit și pe foștii ambasadori americani Nicholas Frank Taubman și Mark H. Gitenstein, dar și pe Emil Boc, Elena Udrea, Dorin Cocoș, Sebastian Ghiţă sau chiar pe fostul prim-adjunct al directorului SRI, Florian Coldea.

Desigur, toate acestea pot fi aiurelile unui om disperat. Dar dacă sunt adevărate, fie și parţial, devoalează încă o dată, dacă mai era nevoie, modul de funcţionare a Statului mafiot.

Din această perspectivă, „Belina” este, de fapt, doar un episod dintr-o telenovelă neagră și nesfârșită. Iar personajele, aflate într-o luptă complice pentru putere și resurse, sunt politicieni, procurori, oameni ai serviciilor etc. Nu-i vorba, prin urmare, despre o confruntare între Bine și Rău, între Alb și Negru. Sunt doar niște îngeri căzuţi care se bat între ei, pe seama noastră

.

45%dintre români au opinii critice la adresa luptei anti-corupţie, considerând că aceasta este în prezent fie un instrument de luptă politică, fie o formă de abuz personal al câtorva persoane care se agaţă de funcţii.Sursa Sociopol, septembrie 2017