Operațiunea „Demascarea”: Noi împotriva „dublurilor” noastre

În regia lui Jean Girault, comedia SF „Le gendarme et les extra-terrestres” (Jandarmul și extratreștrii, 1979) ilustrează într-o notă umoristică lupta jandarmului Ludovic Cruchot (jucat de actorul Louis de Funès) cu extratereștii care pot lua înfățișarea oricărui om.

Spre deosebire de comedia SF, era digitală ne-a oferit posibilitatea de a ne construi propria identitate, dar în același timp, ne-a expus riscului de a ne fi furată și folosită în scopuri care ne pot afecta viața și sănătatea.

Adaptarea legislației la noile provocări ne poate proteja în faţa celor ne folosesc propria identitate în interese personale.

• Președinții Curților de Apel, îngrijorați de „atacurile fără precedent la integritatea şi stabilitatea statală a României”
• PSD l-ar putea accepta pe Eugen Tomac în funcția de premier
• ÎCCJ, atac fără precedent la guvernul Bolojan: Demonizează Justiția și transformă magistrații în ținte
• Budăi, despre Bolojan: Un om care a reușit ceea ce părea imposibil
• Primul pas către „împăcarea” sistemului de sănătate public cu cel privat

Furtul identității unei persoane pe o rețea de socializare constituie fals informatic

În ședința publică din 25 ianuarie 2021, Înalta Curte de Casație și Justițe a admis sesizarea Curții de Apel Brașov – Secţia penală, după ce Judecătoria Brașov a dispus în septembrie 2020, aplicarea unei pedepse contopită la 3 ani și 8 luni închisoare cu executare și achitarea sumei de 100.000 lei daune morale pentru afectarea imaginii și suferința pricinuită după furtul identității și distribuirea de imagini și înregistrări video cu persoana vătămată în ipostaze intime pe Facebook, respectiv PornHub.

În Dosarul nr. 9010/197/2019, Judecătoria Brașov a condamnat un bărbat în vârstă de 33 de ani, acuzat că a publicat o filmare indecentă cu fosta iubită pe site-ul PornHub și a trimis fotografii care o prezentau în ipostaze intime, de pe un cont fals de Facebook deschis cu numele persoanei vătămate.

Inculpatul a primit 2 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de șantaj, un an închisoare pentru violarea vieții private în formă continuată, respectiv 2 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de fals informatic în formă continuată, potrivit minutei ședinței citată de ClujJust.ro.

Instanța a apreciat că prin furtul identității unei persoane și deschiderea unui cont fals pe numele acesteia, inculpatul a manifestat „un caracter periculos social, gata să încalce normele penale pentru satisfacerea unor instincte fiziologice primare”.

În urma condamnării dispuse în primă instanță, Curtea de Apel Brașov a solicitat ÎCCJ  pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept privind îndeplinirea condițiilor de tipicitate prevăzute la art. 325 din Codul penal privind infracțiunea de fals informatic:

(1) acțiunea de introducere fără drept a unor date informatice; respectiv (2) acțiunea de introducere a datelor informatice în urma căreia sunt prezentate date necorespunzătoare adevărului.

ÎCCJ a decis că au fost îndeplinite condițiile de tipicitate, după ce inculpatul a folosit numele unei alte persoane ca nume de utilizator și a introdus date personale reale prin intermediul cărora persoana vătămată a devenit identificată pe o rețea de socializare deschisă publicului, motiv pentru care acțiunea în cauză este circumscrisă infracțiunii de fals informatic, pedepsită cu închisoarea de la unu la cinci ani.

Dubla măsură în sancționarea furtului de identitate

Furtul identității în mediul online a devenit parte din realitatea cotidiană, fiind utilizat pentru a șantaja, amenința sau pentru a abuza de situația vulnerabilă în care se află partea vătămată după ce propria identitate îi este expusă în cadrul rețelelor de socializare sau pe site-urile care conțin materiale pornografice.

Înainte de a nota caracterul obligatoriu al interpretării ÎCCJ pentru toate instanțele judecătorești din România, după publicarea motivării hotărârii în Monitorul Oficial, nu ar trebui să uităm de gestul extrem la care a recurs Bianca, o fată de 15 ani din Slatina, în martie 2019. După ce părinții au găsit poze cu fiica lor pe o pagină care promova anunțuri privind oferirea de servicii sexuale, tânăra a ales să se sinucidă după ce s-a certat cu tatăl ei, aceasta susținând că i-au fost utilizate fotografiile fără să-și exprime consimțământul.

Până la dispunerea unei sentințe în cadrul unui proces, decizia privind suspendarea sau ștergerea conturilor aparține platformelor de socializare, a căror politică este mai degrabă concentrată pe rezolvarea altor probleme.

Din Raportul Facebook pentru luna iulie, aflăm că au fost șterse 35 de conturi de Facebook, 3 pagini și 88 de conturi de Instagram din România, suspecte că au utilizat identitatea unor alte persoane pentru a face campanie politică pentru Donald Trump.