Zece soluții pentru Republica Moldova

Deputatul Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a prezentat, de la tribuna Camerei Deputaților, zece măsuri pe care le poate lua România în beneficiul cetățenilor din Republica Moldova.

Citeşte aici: „Revoluția ambasadorilor”. Ei ne decid soarta

În contextul moţiunii de cenzură depusă de Opoziţie împotriva Guvernului condus de Viorica Dăncilă, parlamentarul a venit cu o serie de propuneri, atât pentru actualul executiv, cât şi pentru cei care se pregătesc să preia guvernarea.

Solicitarea vine într-un moment critic pentru Republica Moldova, aflată în prag de federalizare, în timp ce avansează discuțiile privind transformarea Transnistriei în entitate statală separată. Asta deși, după căderea Guvernului oligarhului Plahotniuc, a fost instalat un Executiv susținut de americani şi ruşi, în frunte cu Maia Sandu, declarată pro-europeană. Între timp, aceasta a făcut alianţă cu socialiştii lui Igor Dodon şi, se pare, colaborează perfect pe marginea “reglementării conflictului transnistrean”.

Redăm în continuare textul publicat de Codreanu sub genericul Decalog pentru Republica Moldova, remis într-un comunicat de presă QMagazine:

„1. Deblocarea procesului de redobândire a cetățeniei române

Acest lucru poate fi făcut prin prin mărirea numărului de membri ai Comisiei pentru cetățenie a Autorității Naționale pentru Cetățenie, în conformitate cu OUG 65/2017, adoptată de Guvern pentru a soluționa dosarul minorilor non-cetățeni ce afecta 40.000 de persoane care își redobândiseră cetățenia română și care nu erau incluse în dosarele de redobândire ale părinților. În același act emis de Guvern avem și referirea clară la posibilitatea măririi numărului de membri ai Comisiei pentru cetățenie a ANC în funcție de fluxul de dosare înregistrat.

2. Deblocarea procesului de recunoaștere a diplomelor medicilor basarabeni

Vorbim de un alt act guvernamental – Hotărârea de Guvern nr. 764 din 10 octombrie 2017. În momentul în care am solicitat Ministrului Sănătății detalii cu privire la acest proces, din totalul de 262 de medici din Republica Moldova care și-au depus dosarele pentru obținerea dreptului de practică pe teritoriul României, în proces de evaluare la comisiile mixte de recunoaștere se aflau doar 174 de dosare, iar în cazul a 88 de dosare au fost făcute solicitări de completare, așa cum cere HG nr. 764. La sfârșitul anului trecut, doar în cazul a 6 dintre aceștia procesul de echivalare a fost dus la bun sfârșit. Este inacceptabil să limităm dreptul de a profesa pe teritoriul României cetățenilor români din Republica Moldova, mai ales că există solicitări clare în acest sens.

3. Crearea Fondului Moldova

Este necesară o instituție prin care România să acorde sprijin financiar direct comunităților locale din Republica Moldova. Finanțarea prin intermediul Guvernului de la Chișinău s-a dovedit a fi o mare greșeală. Fie că vorbim de fonduri condiționate de apartenența politică a primarilor și a președinților de raioane, fie că vorbim de cheltuieli exorbitante care apar în devizele de cheltuieli ale proiectelor implementate, este clar că vorbim de fonduri gestionate deficitar.

4. Dublarea bugetului Ministerului pentru Românii de Pretutindeni

Avem nevoie de un Minister puternic financiar care să poată sprijini proiectele implementate în Republica Moldova pentru păstrarea și promovarea identității românești.

5. Restituirea proprietăților Mitropoliei Basarabiei și reabilitarea cimitirelor de onoare ale eroilor români

România trebuie să condiționeze acordarea oricărui sprijin financiar pentru Republica Moldova de restituirea proprietăților Mitropoliei Basarabiei a Bisericii Ortodoxe Române și reabilitarea cimitirelor de onoare ale eroilor români de pe celălalt mal al Prutului.

6. Crearea circumscripției electorale nr. 44 pentru cetățenii români din R. Moldova

În condițiile în care numărul estimat de cetățeni români în Republica Moldova depășește pragul de 800.000, este clar că avem nevoie de o atenție sporită pentru această componentă a corpului civic românesc. Am depus în acest sens un proiect legislativ. Sper că în următorul Parlament să avem 2 deputați și 1 senator aleși în Circumscripția electorală nr. 44 Republica Moldova pentru a asigura o și mai mare implicare a basarabenilor în viața politică românească. Noi, românii din cel de-al doilea stat românesc nu ar trebui să fim doar “buni de vot”, ci să și avem reprezentanți în Parlamentul de la București.

7. Crearea Ministerului pentru Relația cu Republica Moldova

Instituționalizarea relației cu cel de-al doilea stat românesc inclusiv la nivel executiv este un demers absolut necesar.

8. Acces facilitat pe piața forței de muncă din România pentru etnicii români care nu au cetățenie română

În contextul unei lipse crase de forță de muncă pe piața din România, ar trebui să îi încurajăm pe românii noștri din jurul granițelor să se angajeze într-un stat în care integrarea ar fi mult mai ușoară decât în cazul forței de muncă importate din Asia, de exemplu.

9. Refacerea celor 14 poduri peste Prut distruse de sovietici

Este un demers necesar pentru interconectarea la nivel de infrastructură a celor două state românești.

10. Crearea Spațiului Informațional Comun România-Republica Moldova

Într-un spațiu media controlat în proporție de peste 80% de propaganda rusească, prezența elementului românesc este vitală în vederea eliminării tezelor românofobe și eurofobe. Deși ideea a fost lansată, în 2016, nu am ajuns la o transpunere în practică a acesteia”.